Ok, noi facem parte din categoria celor care s-au țepuit cu francii elvețieni și ne purtăm crucea încă vreo 17 ani de acum încolo.
Fiindcă Sofia crește iar noi stăm într-un apartament cu două camere, uite cum panica începe să mă cuprindă și am început să fac research pe piață.
Dar hai să le luăm cu ușurelul:
-nu am o problemă că stăm în două camere
-copila totuși o să aibe nevoie de intimatea ei
-știu,este o prostie să îți dorești mai mult când în viață altele sunt lucrurile importante
-mă frustrează rata(dacă tot plătim, de ce să nu avem spațiul mai bine compartimentat)
-ce se constuiește este o mare bătaie de joc
Sincer, nu, nu îmi doresc casă fiindcă asta înseamnă și costuri mai mari, dar și o întreținere diferită(nu sunt genul care să pigulesc la flori,cel puțin nu acum).
Nu vreau la casă fiindcă știu că m-ar scoate din minți să fim în afara Bucureștiului și să fac naveta every day. Îmi este suficient cu programul nostru aglomerat, iar pt psihicul și timpul meu este extrem de important ca totul să fie la îndemână:
Mașină,tramvai,maxi-taxi,metrou,taxi,spital,piață,magazin,locațiile unde fii-mea face activitățiile săptămânale,etc…
Sunt zi de zi un du-te /vino,iar casa în afara Bucureștiului, clar, m-ar scoate din circuit!
Sigur, acum intervine buba mare…vrei casă în Bucuresti?
Ghinion, nu te poți atinge fiindcă au prețuri mari,dar dacă vrei casă în afara orașului cu un preț decent,curte frumoasă, riști să ai parte de frustrarea vieții zilnic când vine vorba de drumuri, de problemele pe care le poți întâmpina la interior când nu ai construit în regim propriu…
Deci, trăiască România care ușor, ușor nu mai este țara tuturor posibilităților!
Și , totuși ce fac?
Eu la credit nu mă mai bag, de mutat nu mă pot muta fiindcă tot ce am găsit sunt niște mizerii de apartamente,iar mobila noastră nu se potrivește nicăieri…este înaltă și lată fiindcă minunatele noastre camere sunt generoase,de chirie nici nu vreau să aud…
Mâtza crește,încă nu m-am decis dacă mai am curajul să dau curs unei noi sarcini și totuși mi-aș dori spațiul meu fie cât de mic pentru o carte,un pahar de vin, un google…
Aș vrea să aud care sunt părerile tale din experiența proprie când vine vorba de stat la casă în afara Bucureștiului, de stat la apartament cu 2 camere pentru cei care au adolescenți!
Să îmi fac o proiecție în viitor,căci pe net am rămas cu buza dezumflată…vis urât!
Și,pls…nu îmi spune că o să devină o obișnuință!
Suntem în formula asta de aproape 5 ani and i still miss my moments!
47 Comments
Intodeauna mi-a placut la casa si cand o sa fiu la casa mea tot la casa mi se pare mult mai confortabil poti sa iesi seara afara sa iei o gura proaspata de aer eu zic Tily ca este cea mai buna idee casa!!!
Nu as putea sa raspund celor doua intrebari de la final pentru ca sunt cam in aceeasi situatie. Dar stau si eu cu ochii pe comentarii. 🙂
Ce tare ai fost???!
Noi locuim in Militari Residence la bloc. Ne-am dori ca in viitor sa dam blocul pe casa, dar tot in zona asta Chiajna- Militari. Avantaj este faptul ca aceasta comuna Chiajna este practic lipita de Bucuresti, elimini astfel problema cu asteptatul pe centura minute bune din cauza aglomeratiei. Un minus il vad in ceea ce priveste scoala copiilor, clar nu vor fi generatia cu cheia la gat din cauza distantei foarte mari pana la o scoala acceptabila. Avem cunoscuti care stau la casa in Domnesti( iesire prin Ghencea). Avantaj spatiu clar si interior, dar si exterior. Dezavantaje: Bariera de la Domnesti, pe care daca o prinzi stai si 30 minute, dar in timp ajungi sa inveti orele cele mai aglomerate si daca ai un job cu program fix incerci sa le cam eviti ( fie pleci mai devreme, fie mai te opresti la cumparaturi si astfel eviti orele critice). Noi avem 2 copii, locuim intr-un apartament cu 2 camere, compartimentat in 3, cu living deschis si cel mai mult se simte nevoia de 2 grupuri sanitare. Avantaje si dezavantaje sunt de ambele parti, acum fiecare familie stie ce i se potriveste mai bine.
Buna! Stiu perfect zona…casa unde am copilarit este in Bolintin!
Si noi ne gandeam la recompartimentat!
Dar cel mai apasator este lipsa acelui grup sanitar!
Parca zici ca sunt setati…daca sunt la baie,inevitabil au si ei nevoie de orice!
Txs for the feedback!
Chiar daca nu am copil (inca,) sunt in cautarea unui loc al meu si doar al meu. De vreo 2-3 ani caut. Si caut. Si tot caut. Am luat in considerare toate variantele, am intors si analizat problemele de nu mai stiu de unde am inceput…si inca nu am avut curajul sa fac o miscare. Nu am dat peste varianta perfecta. Si nu stiu daca dupa asta trebuie sa alergam. Totusi, undeva acolo in adancul sufletului, tind spre o casuta la curte. Bucuresti sau imprejurul lui. De fiecare data cand ma intorc din vreo vacanta din strainatate sunt pusa pe treaba si tot ce am in minte este imaginea cu mine dimineata, cand ma trezesc si calc pe iarba cu talpile goale, cand imi savurez cafeaua, infolfolita dar inconjurata de zapada al-ba! cand plec spre serviciu/treburi dintr-o atmosfera colorata, plina de plante, animale si mai ales liniste. Personal, ma deprima foarte rau mediul in care ”intru” dimineata, dupa ce ies din cei 50 mp interiori minunati ai mei. Da, la casa muncesti mai mult, dar satisfactiile sunt altele; incepi altfel ziua… Plus ca, indiferent de trafic si de timpul pierdut pe drumuri, gandeste-te doar la locul unde te vei intoarce, zi dupa zi. Locul unde S. te asteapta jucandu-se in curte. Si pentru ca este deja maricica te poate ajuta si la pigulit flori 🙂 si la o multitudine de alte activitati pentru dezvoltarea unui copil. Dar, stiu, cu toate astea, si viata la apartament are avantajele ei 😉 succes si mai ales rabdare!
Si eu sunt pro ca nu exista casa ideala- daca nu ai buget de teren si plan, insa ma tem ca facem vreo mutare si de la talpile goale in iarba ajungem sa fim tot in nebunia zilnica!
Poate sunt etape in viata cand trebuie sa lasam lucrurile sa se aseze?! I don’t know!
Ceva mai mare sigur ar trebui sa ai si intradevar problema navetei este ceva de care trebuie tinut seama dar eu as opta pentru o casa care sa-ti ofere tot confortul unui apartament cu un plus de spatiu verde in care nu e necesar sa cresti flori ci poti ”planta” un gazebo si vreo 2-3 arbusti care sa-ti asigure umbra si racoarea atat de minunate in toiul arsitei verilor bucurestene. Ce poate fi mai minunat decat sa stai cu familia si/sau prietenii la o cafea, o bautura in aer liber?! Chiar si mâtza ar fi superfericita sa stea/joace intr-o asemenea gradina! Sa stii ca (mai) sunt zone in Buc. in care poti cumpara un jaf de casa care sta sa cada la un pret rezonabil si sa-ti construiesti ceva dupa pofta inimii (sau cat iti permite buzunarul).
Si eu am vazut case vechi, insa nu exista buget nici pt ceva nou pe genul recomandat, nici pe pe varianta daramat,etc! Gasisem o casuta cu vita de vie ca-n povesti 60.000€
Imagineaza-ti cat intra sa o refaci!
Noi am achizitionat o casa in Popesti Leordeni. Metroul relativ aproape, liniste, vecini putini (asta a fost motivul pt care ne-am mutat din bucuresti: vecinii insuportabili, din vecini sus, vecini jos, vecini in lateralele apartamentul este imposibil sa nu nimeresti o pereche foare deranjanta).
noi avem doi copii si avem fiecare dormitorul nostru, un living si o bucatarie medii si o curte medie care nu va necesita foarte multa ingrijire in viitor.
Sa stii ca si eu am cautat acolo, dar faptul ca de targ vitan nu am posibilitaea sa fac nici stg, nici drepata- dim mega aglomerate si frica ca se poate construi aiure oricand am zis: Pas
Culmea…am avut noroc de vecini…cei mai galagiosi suntem noi cand tipam unul dupa altul!
Am muncit peste 10 ani în imobiliare și pot să-ți dau un sfat, că e gratuit… Casa clar rentează, dar nu în afara Bucureștiului. Eu nici gratis nu m-aș muta acolo înainte de pensionare :). Îți recomand ori un apartament de 3,4 camere neapărat cu 2 grupuri sanitare ori o casă în cartierele cu prețuri relativ acceptabile: Berceni, Titan sau o zonă care are acces și la un parc decent. Când copilul e mic, dependența de oraș e prea mare, iar ca adolescent cred că-i va plăcea la periferia Bucureștiului doar dacă va deține un automobil. Ca și concluzie: alegerea îți aparține, dar și în 2 camere se poate trăi bine pentru că timpul alocat spațiului locativ este unul redus și clar prioritate are relația cu copilul.
Ce bine ati punctat!
Si eu m-am gandit ca ma lovesc fix de grupul sanitar, caci in aceasta perioada stam legati de gat( este inca mica)
Doi…14,15 ani o sa vrea gasca- asta inseamna acces rapid la mijloace de transport’
Trei- stam in Diham in jntersectia cu IOR, deci am luat ap cu cap, insa nu ma gandeam ca nu o sa mai pot face nici o miscare in timp!
Tot ce am vazut in zona…jale, jale la constructie. Si de la 85 mp utili la 67 cu 3 camere…parca as mai sta cu gura inchisa! Se construieste prost si urat!
Buna! Sunt in aceeasi situatie si astept sfaturile celor care se afla in situatia noastra. Eu m-as baga la credit ca am zis daca tot platesc sa stau si confortabil dar..uneori ma gandesc sa ii fac ei dormitoruk dar..si uite asa trec anii:(. O zi frumoasa!
Nu, nu credit!
Eu am obosit si mai avem ca multi altii atatia ani!
La noi sunt doua variante pe viitor: ori camera ei/lor si noi in sufragerie, ori impartim in 3 camere cu un perete de rigips si am terminat circul!Trec eu la olita pt al doilea grup sanitar???
Offf…noi stam la 3 cam , mare frumos,balcon imens, bucararie la fel,2 bai…rata destula,pentru 29 de ani (si ai mei si ai lui) adica doua vieti de om pentru niste ziduri…avem doua fetite una de 37 luni si una de o luna….si da, eu vreau la casa!La casa si la tara! Nu stau in Bucuresti…dar stau in oras si nu imi place deloc… ar trebui sa te orientezi spre ce iti implineste sufletul! Poate ar trebui sa fii mai linistita si sa iti iei o casa in afara orasului, cred ca e tare placut sa iti vezi copilasii misunand prin iarba din fata casei,unde stii sigur ca nu a lasat nimeni, om sau animal,urme ! 😀 . Eu asta imi doresc!
Si ce te faci cand ei cresc si ai nevoie sa fie totul la indemana?!
Noi avem casute la tara la parinti…poate ma enervez si ma duc inapoi in satul natal!??
Noi stam cu chirie intr’un apartament dar mereu am visat la un locusor al nostru , mi’as dori o căsuță cu o grădinița plina de flori unde sa îmi pot bea dimineata cateluta, o curte in care cățelușa mea sa poata zburda in voie, as opta pt o casa pentru ca flăcăul meu sa poata juca fotbal in casa fara sa supere vecinii de jos?
Stii Nely ca de multe ori am zis ca era mai bine cu chirie?!
De ce europenii pot, dar noi nu! Pt ca e mentalitatea ro care ne pune piedici!
Asa…suntem blocati!
Poate anul asta stai la 300€, dar la anul la 700€ chiria!
Insa rata nu tine cont de buget, pe cand la chirie poti jongla!
Parerea mea…fara rate!
Eu caut casa de mai bine de jumatate de an… Daca imi place, e prea scumpa – Daca mi-o permit, e la naiba unde nu se poate ajunge decat cu masina personala..
Am obosit…
Iar eu m-am hotarat intre timp ca mai vreau o sarcina, care chiar a venit si bebelusul abia ce s-a nascut.
Ce tare!
Si eu dupa ce bebelusul s-a oprit din evolutie mi-am spus ca am pus presiune pe mine cand nu era cazul!
Pana la urma chiar daca este neplacut uneori, important este sa fim impreuna si sanatosi!
Omul sfinteste locul, right?
Sincer cea mai buna idee este casa ! Iti spun si de ce nu imi place mie bloc:
1. Nu trebuie sa asculti pe vecinu de deasupra cand se cearta cu nevasta ( aud asta la bloc la 2 zile)
2. Vecinul de sub mine fumeaza in baie ! ( avem geam la baie) . Niciodata nu pot lasa in baie ceva pe sarma.
3. Sambata / Duminica la ora 9 – 10, cand imi propun cu sotul sa dormim mai mult nu se poate, pt ca mereu e cineva care da cu o bormasina.
4. Cand trebuie sa se faca ceva pe scara pt intreaga comunitate mereu se dau la o parte vecinii . Stiu doar sa dea din gura ca nu le convin niste lucruri , dar nici la sedinte nu vin.
La curte imi place pt ca:
1. Ador sa plantez flori si sa le ingrijesc.
2. Imi place sa am mereu cate ceva de facut jn curte.
3. Cand merg la parinti si fac treaba in curte nici nu stiu cand trece timpul
4. Viata la curte mi se pare foarte frumoasa.
Eu zic ca merita sa stai la casa !
Conteaza, dar pt mine conteaza si cu ce pret!
Altfel am sta cu totii la case:)))
Noi insa avem noroc, vecinii sunt chill!
De o viata am stat la bloc. Dar în curând speram sa ne mutam în casa. Da știu costurile de întreținere sunt mai mari și ai tot timpul ceva de făcut. Dar asa voi putea scoate băiatul (prematur) mai mult afara. Nu intru în detalii. Dar am un link cu o informație. Poate știi poate nu
http://www.adivisa.com/start-2016-26000-de-euro-nerambursabili-de-la-stat-pentru-startup-uri/
Sa stii ca am niste prieteni care si-au construit-o din lemn!La bloc plateau 800 ron gazele din acela comunist, la casa au platit pe iarna P +1 250 ron!
Pt bebe prematur exista Asociatia Unu si Unu unde eu sunt ambasadorul celor mici!
Gasesti acolo detalii si suport!
Scuze. Asta era link-ul
http://m.avocatnet.ro/mobile/m%7Carticol?a=35466
Știu și urmăresc tot ce face asociația.. Mulțumesc
Usor, usor, toate se rezolva, nu se stie ce oportunitati apar, ce idei va mai vin. Imprumutul ala, of! Totul se cam invarte in jurul banilor. Si intretinerea casei costa, e important si unde ai vrea s-o construiesti. Fata creste si gandeste-te: ar dori sa plece la liceu trantind poarta sau usa apartamentului? Nu toti tinerii sunt entuziasmati de traiul rustic, de gainile in cotetul carora trebuie sa mai si intri ca sa faci curatenie. Multi braveaza: gradina cu flori, albinute, ciripit de pasarele…Sa nu va grabiti, o hotarare inteleapta trebuie bine gandita. Sunteti foarte tineri, aveti o viata de trait, cu iesiri in lume si va trebuie bani. Doar n-o sa faceti imprumut din imprumut pentru niste pereti de caramida. Si-apoi, tu ai casa de la tara a parintilor si-arata bine, aveti de unde sa va incarcati bateriile cand simtiti ca s-au descarcat. Ce zici?
Exact asta am gandit si eu!
Avem casele parintilor si nici eu nu sunt de acord sa fim sclavii banilor sub nici o forma: fie ca vb de rate sau de castig lunar!
Hello, îți recomand cu drag să te interesezi despre complexul EcoVillas – singurul complex de case din Bucuresti, ce-i drept nu în buricul Bucureștiului…de altfel marele plus este ca sunt case pasive cu facturi reduse la încălzire iar gradina nu este fff mare (aprox 60mp) astfel încât să fie nevoie să te apuci intens de gradinarit. Spor la căutat!
Multumescccc!
Buna,
Sa iti zic perspectiva mea, am 33 de ani si am 2 copii de 4 si 2 anisori. Locuim deja in afara orasului, la 10 km de Bucuresti de vreo 9 ani. Acum ne construim o casa a noastra tot aici (pana acum am stat in casa parintilor) si suntem fericiti. De ce? Pai sa iti spun: cel mai important motiv pentru care nu as sta in Bucuresti este poluarea, praful si pentru binele meu si al familiei nu as sta aproape de centru indiferent ce viata agitata as avea. Pana la urma sanatatea este cea mai importanta, de ce sa imi dau niste ani din viata ca sa stau in poluarea cea mai mare.
Al doilea motiv este ca statul la iarba verde, incojurata de verdeata dimineata cand bei cafeaua sau dupa-amiaza cand termini treaba este asa reconfortant incat te simti putin ca in vacanta, te ajuta sa te deconectezi si la urma urmei de ce sa nu faci asta zilnic?
Eu si sotul am trait toata viata la bloc, insa de cand stam aici am avut o revelatie….si nu e numai statul in curte, si cand te duci in bucatarie de exemplu sa speli o cana in loc sa vezi un bloc gri peste drum iti vezi curtea, vezi iarba si este altceva!! Vezi un catel, vezi cum bate vantul, esti mai conectat cu natura chiar si cand esti in casa…
Pentru copii nu mai spun ce avantaj este, mereu vor sa iasa afara sa alerge si pentru mamica e mai comod decat iesirea in parc, nu trebuie sa te mai imbraci cumva….poti iesi chiar si in pijama 🙂
Dezavantaje acum: noi mergem oriunde cu masina, daca vreau sa cumpar paine ma duc la Mega si fac 5-7 minute cu masina. Dar nu ne deranjeaza, ne-am obisnuit si asta e.
Pana la gradinita facem 20 de minute cu masina. E o gradinita undeva in marginea Bucurestiului, Prel. Ghencea. Pe drum stam de vorba, ascultam povesti Disney etc etc. Sau ascultam muzica. E intr-adevar mai mult timp pierdut decat daca am avea gradinita in spatele blocului.
Una peste alta am observat ca oamenii au prioritati diferite, gandesc diferit, pe noi statul la casa ne multumeste, este ca o minivacanta zilnic sa poti sta la iarba verde 🙂
Sa stii ca si noi avem casa unde am copilarit in satul Tantava…deci stiu zona bine! Is so true, dar trebuie sa fie tic-tacu-ul acela sa te rupi.
Momentan eu ma simt fara ajutor, daca as face si pasul acesta chiar ar fi haos total. Si aici ma refer strict la drumuri! Cu siguranta nu ne vom permite niciodata sa luam ceva decent undeva pe la periferia orasului. Au niste preturi de zici pe putin ca-s in USA…dar, speranta moare ultima. Eu trebuie sa vad asfalt,autobuz,microbuz,maxi taxi…altfel mor in plin camp! Nu-i de mine…si cred ca some day poate vom reusi sa fie si ceva iarba,aproape totusi de o gura de metrou! Chiar si asa va invidiez…
Am stat cu chirie la apartament cu 2 camere in Dorobanti, apoi ne-am mutat in chirie la casa in Brancoveanu (asta ne-a deschis dorinta de a avea casa noastra). Drept urmare ne-am cumparat o casa in Pipera anul trecut si suntem incantati de alegerea facuta, nu simtim deloc povara traficului (jumatate de ora pana la munca acum, 1 h cand stateam in Brancoveanu ). Recomand casa clar, nu este mare, dar avem si o mica gradina (chiar si fara flori :))))) unde ne relaxam seara, am putut sa ne luam si un labrador si de liniste nu mai vorbesc sau de vecini, plus ca suntem aproape de mall Baneasa, magazine, banci, scoli si gradinite etc.
SA va fie de bine…txs pt feedback!
Suntem in aceeasi situație..am stat 6 ani cu chirie intr-o garsoniera, pana am zis ca vrem 2 camere..dupa ce am cautat UN AN apartamentul perfect, am gasit unul ..”semi-perfect”..asa ca l-am luat..pe 30 de ani..cu o rata mai mare decat chiria pe care o dadeam la garsoniera..si la pachet cu cheltuieli mai mari..si la alt pachet cu un vecin nebun..
Acum vine problema..ce facem? Vindem? Si daca vindem, ce luam? Ca am înnebunit toate site urile de imobiliare si nu pot sa cred ce mizerii sunt si la ce preturi..apartament in bloc vechi nu mai vreau (initial, am zis ca batranei, liniste, dragut..ee fix batranei nebuni am gasit), in blocurile noi nu am încredere..casa? Unde? In afara Bucureștiului nu prea ma incanta..din aceleasi motive ca si ale tale..plus ca toata viata am stat in zone relativ centrale de unde pot ajunge oriunde usor..casa in București..hmmm, da cu virgula la bani..
Deci, nu am o solutie pentru tine..poate doar te încălzește ca mai e cineva in aceeasi situație :)) pe mine m-a încurajat postul tau si m-a facut sa realizez ca nu-s nebuna si vesnic nemulțumita, cum ma numeste toata lumea :))
Ce am ras….nu suntem nemultumite,ci realiste!
Salutare! Noi cand ne-am casatorit primii 2 ani am stat la bloc 3 camere cu parintii. Nu recomand. Aveam o casuta langa oras, distanta era de 4 km. Initial am dorit apartament, dar nu am gasit sa o vindem. Si asa am hotarat sa o renovam. Totul a durat 3 ani si a cuprins inclusiv consolidare si amenajarile interioare. Despre costuri lucrurile stau asa: pret renovare 120 mii lei, incalzire pe gaze cu factura cea mai mare 450 lei, naveta 350 lei , suprafata casa 130 mp parter+mansarda. E foarte greu sa gasesti un echilibru. Piciu nostru nu stie de bloc decat cand sta la bunica. Cel mai bun lucru este ca am scapat fara credit. Mai ramane sa conving sotia sa isi ia permis auto…dependenta de masina este clara. Nu cred ca m as mai intoarce la bloc.
Ce frumos! Îți multumesc Adi pentru comentariu!
Clar, la casa fara masina nu se poate! Cel mai important este ca sunteti sanatosi si da, chestia fara credit este wow!
o soluție bună ar fi următoarea: pus niște bani deoparte și luat casă când copilul a făcut 12 sau 14 ani și se poate descurca singur cu autobuzul. în timpul ăsta infrastructura se mai dezvoltă, traficul greu de pe dn1 va fi deviat pe autostradă și tot așa.
nu e un plan de azi pe mâine, dar e realizabil cu un pic de determinare. noi am vândut apartamentul din bucurești și am cumpărat casă săsească în brașovul vechi (120mp cu 400mp teren) cu ce bani mai aveam economisiți. și banii strânși nu au fost cu așa mari sacrificii, am aplicat metoda clasică “punem deoparte banii la care ne-am angajat să îi punem deoparte și cheltuim restul”.
casa mai are nevoie de investiții, momentan a mâncat 15.000€ și va mai mânca tot pe atâta pentru a fi pusă la punct pentru următorii 20-50 de ani.
Vali, i did it! Am reorganizat apartamentul. Casa avem pe la bunici…numa sa mergem, zic! Nu sunt ready pt casa acum (prea multa bataie de cap).
depinde unde sunt bunicii și în ce stare e casa.
eu mi-aș dori să am niște bunici pe aici cu o casă săsească de cărămidă, să mă apuc să tund buruienile din curte, să dau o tencuială nouă și să o pun la punct în timp.
Avem noroc! Casele sunt minunate. Ai mei stau la doar 20 de km de Buc, iar parintii lui Dragos, inspre Campulung. Au o livada de 5000 mp si multi vecini cu animale. La mine la tara au renuntat si la animale, dar si la agricultura. Incet, incet…
In cazul in care nu te-ai hotarat intre timp, sunt doua elemente in final care fac diferenta: timpul si calitatea vietii.
Timpul pierdut pe drumurile pana in oras este compensat pe de o parte de timpul castigat prin faptul ca poti lasa copii sa se joace in curte fara sa mai bati drumul pana la un parc, timpul pe care il castigi pentru ca nu mai esti nevoita sa le porti de grija atat de mult, timpul pe care il castigi facand cumparaturi mult mai organizat si in volume mai mari in loc sa faci cate un drum de fiecare data cand se termina orice, timpul economisit cu cautarea locului de parcare, timpul pierdut cu orice lucru unde fie din politete fie din necesitate nu ai de ales, etc.
Calitatea vietii ar trebui teoretic sa primeze lejer restului de timp pierdut din ecuatia de mai sus; aerul curat, cafeaua in aer liber, soare si lumina din plin, spatiul net superior, optiunile multiple de relaxare dar si de activitati in familie, intalnirile cu prietenii la care nu te mai deplasezi (:)), gradina, gratarul, jucariile copiilor aruncate prin curte dar care nu te deranjeaza, miscarea cu sau fara voie, odihna superioara, fara vecini pe verticala sau prea multe interferente, comunitatea care isi pune in timp amprenta pe felul tau de a fi, samd.
La finalul zilei, daca ai chef de galagie si agitatie poti veni oricand in oras dar important e sa ai liniste atunci cand ai nevoie.
E adevarat costurile sunt ceva mai mari, dar eu zic ca merita din plin.
Hey, ce spui tu este grozav! Dar unde gasesti vecini care sa nu fie galagiosi? Prieteni care sa vina pe week-end?
Stiu multe cazuri care au avut casa in afara Buc(mult mai retras) si s-au mutat in oras! Ei nu aveau cu cine sa socializeze(prietenii nu veneau pe week-end fiindca deh, fiecare avea cate ceva de facut) iar copiii nu aveau parteneri de joaca! Deci, cred ca depinde foarte mult si de zona aleasa si norocul comunitatii!
Otopeni (partea dreapta in directia spre munte), Corbeanca, zona Snagov sau chiar zona Peris. Mai sunt si cateva complexuri rezidentiale in zona Pipera unde accesul e limitat si pot reprezenta o optiune.
La capitolul socializare, daca ceilalti stau la bloc, faptul ca stai la curte va reprezenta chiar o oportunitate.
Totusi, DA, ca in orice, ai nevoie si de putin noroc sa nu dai peste un vecin mai galagios sau care are 5 caini … dar ar fi doar un mic handicap pe langa multe alte avantaje! 🙂
Am citit mai sus ca ai parintii relativ aproape de Bucuresti iar asta schimba semnificativ decizia pentru ca cele 2 zile de weekend le poti petrece in aer liber acolo, plus ca oricum trebuie sa ii vizitezi.
Totusi as sublinia urmatorul lucru: orasul/cartierul/blocul reprezinta un context cu facilitati logistice dar cu o multime de constrangeri sociale si compromisuri la nivel de personalitate/caracter ale individului; ori obiectivul final este sa fii liber de cat mai multe constrangeri, independent, cat mai aproape de pamant si iarba verde, … si fericit! 🙂
Ma simt dator uneori sa comunic asta oamenilor dar in final depinde de fiecare, de contextul in care se afla (job, copii, etc.) si in plus e destul de posibil sa fiu subiectiv! :))
Succes in tot ceea ce faci!
Ovidiu.
Ovidiu, scuze de delay. Multumesc pentru comentariu si timpul alocat!