Păi noaptea la noi în casă este distracție mare!

De când vine vremea pentru nani până dimineața la trezire. Pe la ora 22:00 o apucă un dans și un râs ce nu s-a mai văzut. Vreo 30 de minunte am nevoie să o potolesc și să o reduc pe modul silent. După tâșpe mii de frichiniri în pat mai ceva ca o contorsionistă, adoarme.

Și…surpriză, la 03:00 dimineața începe și se smiorcăie după lăpticccc, bunici,păpuși, Dumnezu mai știe ce  că în fiecare seara este altceva.

La început mă contram cu ea și pe ceas stăteam câte o oră să discutăm,  dar mai nou, tanaanna m-am deșteptat și am o singură placă:

‘Da mami, îți aduc imediat, însă te rog să nu mai plângi! Așteptă-mă aici că vin cu: lăptic, jucării, mai puțin bunici în miez de noapte (lor teoretic le dau telefon să se grăbeasca)’

Funcționează…funcționează, adoarme în zece minunte și nu mai este jale. Ultimul exemplu și cu asta închei fiindcă vorba aia, ‘mai muncim și noi?’, azi noapte mândra mea a început să se chițăie după lapte, deșteaptă ca tac-su, căci după ce i-am zis că  a plecat tati la magazin a început să îl strige:

Tati, tati ai plecat să iei lăptic?

Am alergat de disperată până la el  în sufragerie și i-am zis că daca-i răspunde ca prin vis îl mănânc.

Nici Sofia nu avut inspirația să-l caute pe întuneric în sufragerie ca alte dăți, muahahah și eu am reușit să am o noapte cât de cât liniștită între un schimbat de pijamale prima oară, între niște țipete în visele ei, între niște cerșit de lăptic și mers cu copila la toaletă, între niște picioare în gură pe care le primesc frecvent.

Alea sunt cadou…

Ehe bine mai este dimineața, bun mai este gustul cafelei mele cu aromă de irish cream și tare mișto o să mai fie ziua de azi.

Plec la o întâlnire, probez niste rochii pe la Nicole Enea (să văd dacă am timp să ajung la OK Oscar party) și pe la 18:20 mă duc cu soțul la niște cursuri.

Oho, am ceva treabă!

Hope i make it că mușchetarii mei s-au trezit cu dureri de burtă… pe bune? Nu mai vreau nimic viral că m-am plictisit!