Ai trait vreodata momentele alea in care tu ca mama erai vazuta ca o nebuna de toti cei de langa tine?
Cand erau mai destepti, mai avizati, mai in masura sa isi dea cu parerea si tu simteai la propriu cum iti cedeaza venele de nervi?
Pff eu le-am avut din plin…de la barbate-miu care este intr-o competitie neincetata cu mine, parintii mei si ai lui, frati, prieteni.
Eu, nu am inteles niciodata de ce cred ei ca au acest drept de a se baga, de a nu respecta instincul unei mama. Ca doar de aia esti mama (cordonul ombilical nu s-a taiat).
Si ca sa intelegi mai bine, ce m-a apucat de am scris aceste “Randulete”, vine ziua de duminica cand o vad pe Sofisticata ca incepe sa fie cam racita.
Spun acelasi lucru de trei ani incoace si am aceleasi raspunsuri.
‘Dragos, Sofia incepe sa raceasca!
Esti nebuna la cap, este foarte bine…nici sa nu te gandesti maine merge la gradi!”
Vine si dimineata cu pricina si evident copilul plin cu muci, apatica si tot tacamul.
Well, da eu sunt nebuna!
Vine si categoria “bunici”…(barbate-miu este fix pistol cu apa pe langa ei), tre sa ai nervi de otel si sa te lupti pana in panzele albe.
Satula pana peste cap de vesnicile replici- “pana sa ai tu copil vezi ca noi am crescut doi,trei” vin si cu exemplele care m-au blocat.
“Mama vezi ca Sofia are astazi supa crema de spanac si paste cu pesto la felul doi”
Trece ziua, preiau copilul si intreb:
”A mancat Sofia?
Da, a mancat extraordinar, TOT ( de parca targetul meu este ca sa manance Tot, o tampenie). I-am pus pastele in supa fiindca mi s-a parut ca este o supa chioara ,cum sa nu manance copilul si niste fidea!”
De ce in numele lui Dumnezeu ti-ai bate joc de munca mea, de faptul ca eu invat copilul cum si ce sa manance, si, de ce ar manca o combinatie atat de proasta?
Paste cu pesto in supa crema de spanac????????????? Gust de busuioc cu spanac?????
Vin si momentele in care trebuie sa le dea evident o anume medicamentatie,si, din nou se intampla aceleasi lucruri.
“I-ai dat 0,5ml de nu stiu ce?
Nu, 0,3 ml fiindca mi s-a parut ca este prea mult 0,5 ml.”
De ce te-ai juca tu de-a doctorul? De ce nu ai respecta niste reguli?
Pe mine lucrurile astea m-au adus la exasperare.Trei ani am avut discutii non stop cu toti, ma si gandeam la un moment dat ca sunt aia “Nebuna”.
Nu numai ca nu sunt, dar o sa lupt pana cand o sa mor si o sa merg pe varianta ca sunt mama ei, eu am stat cu ea, eu o simt cel mai bine, eu stiu cel mai bine, eu nu dorm noptile, mie imi tremura carnea pe mine cand pateste cate ceva, eu ma uit dupa orice bubita/zgarietura, eu fac ture cu ea noaptea cand se simte rau,eu ma gandesc ce bag in stomacelul ei in asa fel incat sa o protej cat mai mult….eu, eu, eu, eu, eu, eu, eu, eu!
Restul sunt doar pasageri in viata copilului nostru, lucru pe care il zic mereu si sotului de altfel, care mai are putin si m-ar lega la cat de mult o divinizeaza pe copila.
Dar cam asa este…fiecare cu programul lui si cu viata lui.
Eu voi fi acolo mereu pentru copilul meu fiindca nu am nici tenis, nici poker, nici seara de iesit cu baietii, nici sa ma duc la medici, la tratamente, nici nu fac de mancare si spun copilului ca poate sa vina maine.Deci…da, sunteti pasageri!
Dar mi-am dat seama ca dupa atatea si atatea discutii fiecare ramane cu parerea lui si sa nu ma mai stresez am inceput sa evit situatiile.
Sofia este racita, foarte bine nu merge un timp la gradi.
Sofia trebuie sa ia nu stiu ce tratament, foarte bine merge la bunici dupa ce eu stiu sigur ca i-am dat ce trebuia.
Sofia mai tre sa faca nu stiu ce, incerc sa imi mulez programul dupa ea si nevoile ei in asa fel incat sa nu mai aud discutii.
Ehe si lista poate continua.
Asa ca, eu am incalecat pe o sa si v-am spus povestea ASA!

