An de an obișnuiam să plecăm fie în week-end, fie în anumite luni ale anului,dar de cinci ani altcineva ne face programul și oricât de jalnic ar suna, noi doi nu am mai fost plecați o zi, două, trei fără Sofia de multă, multă vreme.
Mai exact de doi ani de când tot îi reprosez lui Popescu că nu am mai ajuns la Dalboka!
Și minunea s-a produs…sâmbătă, pe la ora 15:00,ei bine- am zis să facem o nefăcută fie și pentru câteva ore like old times.
Pfff, entuziasm maximmm-pitica la verișori,time out pentru noi,un vânt groaznic, dar mi-am zis…sigur,sigur acolo găsim soare.
Și pe la ora 18:00 când ne-am așezat la masă am prins unul dintre cele mai frumoase apusuri pe care le-am văzut.
Îmi place la fermă de mor,dar aleg să merg în extra sezon ca să nu fie aglomerat!
Ador să aud valurile cum se sparg când ajung la mal,să stau cu un pahar de vin alb în față și cu niște midii proaspete pe masă!
Să mă uit pe cer și să intru in my time out!
Like old times!
Ne-am bucurat de o ciorbă de pește(the best),ruladă de vinete umplută cu midii condimentate,calcan&hamsii prăjite…hm,un deliciu!
Însă nu prea am stat pe cât mi-aș fi dorit fiindcă se făcea friguț,iar în VAMA VECHE trebuia să căutăm cazare!
Se făceau treia ani de când nu am pus piciorul…
Și da, țeapa urma să fie a MEA!
Este ireal ce urât au construit,ce combinații de terase,restaurante,buticuri,așa zise supermarketuri,hoteluri de 4 stele,dar și vomele de viluțe colorate…ce să mai-cum nu se poate mai urât!
Am intrat în vreo trei locații diferite unde am zis că leșin instant de la mirosul de mucegai,iar într-un final (spre disperarea mea) am ales o cameră care era măcar nouă, fără miros…dar și FĂRĂ CĂLDURĂ!
Acolo, pe banii noștri,iată cum s-a încheiat și escapada mea mult dorită.
Dacă l-am bălăcărit în doi ani că nu am ajuns în Dalboka, yup, furtuna a urmat fiindcă am fost nevoită să dorm cu 3 bluze, două pilote!
Omul teoretic nu avea vreo vină că nu exista căldură,dar uite așa trec anii, tot așa îți dai seama că îmbătrânești înainte de termen, și tot atunci realizezi că după 10 ani- nu este funny deloc!
Cu colanții pe dedesupt mi-am făcut curaj să mă duc la vestitele clătite care s-au stricat și ele în cei 10 ani de când pășeam în Vama Veche!
Well,move on… trece noaptea, mă ridic anghilozată din pat cu mega teamă pentru un banal pipi…și dis de dimineață potopul cât casa!
Unde este soarele?
Unde este romul care trebuia să stea lângă mine, dar cartea pe care o citesc,hey,timpul LIBER pentru care am plecat?
La ora 12:00 după o cafea expirată adusă de iubitul meu( la pat) ne-am urnit cu coada între picioare spre mâtzica noastră!
Concluzia o trageți voi:(!
6 Comments
Macar ai inceput bine :)))…acelasi lucru si la noi, de 5 ani nu am mai plecat noi 2 insa ne tot facem curaj si nu reusim, poate e ceva in aer :))) esti fenomenala!!!
Clar e ceva in aer:))))
Si eu imi transform, cu fiecare minut care trece, placerea de a merge prin balti, intr-o raceala care n-o sa-mi treaca curand. Am ciorapi de lana, vesta, si beau efervescente antigripale. Trebuie sa-mi treaca! Imi place cand ploua, dar azi a fost prea de tot. Grindina a distrus frunzele copacilor si ploaia a batut in cartile pe care le tin pe balcon, ca nu mai au loc in casa. Pe potopul ala mare, veneam cu plasa de cumparaturi acasa. Baltile m-au incantat, am uitat ca sunt imbracata ca la inceputul iernii si am mers prin apa. M-o fi pozat careva? Ei, si? Ca bine ai zis tu, Tily, o fi ceva prin atmosfera, deci, e scuzabila atitudinea mea! O seara linistita, odihna si un maine mai frumos ca azi!
Vila Primavera are caldura. Noi am fost de 1 mai cu bebelina noastra care are aproape 5 luni si am avut parte de conditii foarte bune la cazare 🙂
Cine stia…de trei ani nu am fost!
Si niciodata pe vremea asta urata…
Mi-a placut mult sa mananc la ferma de la Dalboka. Tin minte si acum niste frigarui cu midii care au fost absolut delicioase. Despre cazare, pot sa spun ca eu nu as fi stat sub nicio forma acolo si as fi mers pana in Constanta, la hotel prietenos cu caldura din plin :D.