Las copilul să plece cu mama la țara…sun de vreo două, uneori și trei ca să mă asigur că totul este sub control.
Ajung și eu a doua zi după ce îmi inchei activitățile în oraș și-l găsesc pe tata cu curtea plină de cuie, cuișoare, șipci, bormașini și tot felul de nebunii pe lângă bucătăria de vară pe care o construiește.
Până aici nimic nepotrivit. Este absolut normal în timp ce construieși ceva să ai tot felul de lucruri care îți folosesc.
Mă duc pe lateralul căsuței și văd capacul de la hazna ridicat!!! Mă apucă inima și strig la mama mea să o închidă fiindcă Sofia în orice fracțiune poate să cadă dacă se apropie.
În timp ce mama venea cu explicațiile deloc plauzibile văd jucăriile fiică-mii, saltele întinse și căruciorul de jucării fix printre cuiele, firele, soluțiile, bormașina lui tata.
Măi oameni ați luat-o razna?
‘Păi ce să-i fac mamă dacă ea vrea să se joace pe langă taică-tu…’
Hello, unde naiba este spiritul vostru de adult responsabil care nu face ce vrea un copil de 4 ani?
Pentru binele lui și al vostru.
Și colac peste pupăză aude fii-mea motorul lui frate-miu și se pune pe jelit că nu o las să se dea la vârsta de 4 ani pe motor.
Te-am lăsat o noapte liberă fără mine, cine ești și ce ai făcut cu fetița mea?!
Sunt în stare de șoc, ori sunt eu nebună, ori trebuie să-i bag în ședință pe ai mei!
Urgent!!!!
Ps: eu știu că ei ne-au crescut într-o relaxare totală, dar zi și tu nu ți se pare că ei sunt cam iresponsabili la pericolele din jur?
6 Comments
O, Doamne, cunosc sentimentul! De la un an am mai lasat-o și eu pe fica-mea la tara cate o săptămână, timp in care duceam lupte cu mine sa scap de imaginea veceului din gradina lăsat cu ușa deschisă. Acum m-am mai calmat (nu știu de cum s-a întâmplat minunea) dar nu de tot. Nici n-am cum pentru ca de câte ori mergem acolo sigur găsesc câte un cuțit lăsat aiurea prin grădina sau câte o blana cu cuie. Dar, na, trag aer în piept, fac o cruce si-o metanie în gând și mă gândesc cât de mult o iubește pe bunica.
Eu zic sa te relaxezi si tu. Degeaba ii bagi in sedinta. N-ai ce face. Ei văd lucrurile altfel și, as zice eu, au mai multa încredere în omuleții ăstia mici decât avem noi.
Așa ca..guuuuusfraba! Te pup!
Buna, nu contesc ca nu o iubesc. Și Sofia merge de mică pe acolo, dar chiar și așa nu vreau să stau cu stres.
Este simplu pentru mine: poți să ai grijă te ea ok, nu … atunci las-o. Dar nu…ai mei, stai liniștită e cu noi. Când te fapt ea e prin curte, mama prin casă și tata eventual dă de mâncare la cățelul vecinilor.
Nici eu nu stau în fundul ei, dar nu poți să lași haznau fără capac și bormașina în priză.Oricât aș avea încredere în Sofia… fracțiunea de secundă chiar contează fiindcă la vârsta lor sunt imprevizibili.
Te pup draggggg!
Ai perfecta dreptate, orice neatenție din parte noastra poate sa le fie fatala. Nu voiam sa iti zic, pentru ca mi se pare tragic numai sa te gândești la ăsta, dar, fata nașilor mei la 4 ani a murit înecată în hazna. Fata mea îi poarta numele. Și mi-e tare greu. Când o las la tara stau cu gândul numai la wc.ul din gradina care n.are capac. Are, în urma insistentelor mele, un fel de foraiber dar bunicul, mai aerian din fire, cam uita sa-l pună. Oricum, eu am vb și cu duhovnicul meu despre asta (chiar făcusem o obsesie cu gândul asta) și mi-a zis ca de câte ori o las acolo sa mă rog la sfântul ei protector sa o aibe în paza. Ca dacă stau așa o iau pe arătură. Și încet, încet, am reușit sa nu mă mai stresez atat de tot ce se intampla cât ea e la bunici.
Sper sa reușești cumva sa ajungi și tu la ăsta pentru ca e păcat sa nu se bucure de ei cât încă îi are. Te pup și te îmbrățișez cu drag!
Se poate intampla orice!
Sustin:ochii si copilul!
Imi pare rau pentru tragedie!
Eu nu mi_as lasa copiii cu parintii pt ca am auzit de prea multe incidente avand loc, copii arsi, inecati in timp ce bunicii erau prin curte. Daca vor ca nepotii sa fie cu ei, sa arate ca sunt responsabili, daca nu pot oricand sa vina sa ii viziteze acasa la mine, in siguranta.
Am zis sā nu fiu asa nebuna! Dar cateodata ma blochez!
Dar accidente se intampla la tot pasul!
Macar sa prevenim,zic!