Doamne, Dumnezeule refuz să cred că nu ți-ai imaginat vreodată că ești direct la first class în cea mai bestială călătorie a ta.

Here is the thing:

Nașa mea a fost stewardesă tăticule, iar toată copilăria mea a fost despre mesele întinse alor mei la final de săptămână și poveștile bestiale ale ei despre cum și unde călătorea.

Primal meu zbor cu avionul a fost la vârsta de 12 ani când participam cu cei de la Palatul Copiilor la un festival de muzică, iar mai apoi, evident, la low cost doar în Europa. Nu am apucat să merg în nici o vacanță exotică, cum de altfel nu am plecat în nici o destinație mai departe de 4 h de zbor.

Asta datorită programului infernal de pe vremea când filmam serialul ‘ LA BLOC’.

După ce am născut-o pe Sofia nici că m-am putut dezlipi!

De ce stau și bat câmpii cu asta?

Fiindcă mi-am dat seama că voi face 30 de ani și oricât de superficial ar fi pentru unii, mi-aș dori enorm să pot face o aroganță și să plec far away, dar nu orișicum,ci cu stil, LA PRIMA CLASĂĂĂĂĂ!

De nebună am început să caut zboruri unde mi-aș dori să ciocnesc acel pahar de rose alături de Popescu printre nori și stele fix din avion.

Dar nu așa, ci la PRIMA CLASĂ!

Zis și făcut, găsit, propus…

Dar, dă Popescu cu bâta în balta?

DĂ!

Răspuns de soț:

‘Și dacă aș avea banii ăștia femeie tot nu aș lua bilete la clasa 1.’

Păi dai tu, las că dau eu cu prima ocazie când se poate fiindcă vreau și îmi doresc.

Pentru că o viață avem ca să facem mici aroganțe din când în când.

Ps: dacă-i spun că problemele cu spatele s-au agravat oare s-o îmbuna să arunce cu sutele de euro pe bilet ca să am patul acela lângă mine?

Îmi trec pe un wish list locurile pe care mi le-aș dori să le văd, iar până atunci mă uit la pozele de pe net cum arată clasa 1 la Lufthansa.