Poate te-ai întrebat de ce nu sunt activă pe blog ca anul trecut? Sau poate NU.Poate ai văzut mai puțină activate pe facebook și din plin pe instastory.
Câteodată parcă ne este rușine să vorbim deschis, așa-i?
Însă ‘vorbitul’ în public și mai ales sincer, ei bine, nu a reprezentat niciodată o problemă pentru mine.
Toate drepturile sunt rezervate conform Legii nr 18/1996. În caz contrar voi acționa conform legii.
Sâmbăta trecută ne-am tot întâlnit cu diferiți prieteni.Pentru cei mici din dotare a fost o ocazie bună să mănânce dulciuri.
În puținul timp pe care îl petreceam în apartament făceam farse. Sunam la nimereală și începeam să fac povești cu necunoscuți.
Îmi aduc aminte de toate spitalizările Sofiei și de disperarea care pusese stăpânire pe mine. Aș fi dat orice să nu fie pe un pat de spital. Să fie printre copii.
Pe locuri… Fiți gata… START!!!
Mami, am găsit două oușoare de ciocolată! Am găsit 7! Wow, am găsit și un biscuițel…
Tily, eu nu am găsit până acum nimic! Mai caută…
Pe unde l
Vă pupăm și vă îmbrățișăm… pe fiecare în parte!
Noi suntem alături de familia noastră. Înconjurate de bunici, mătuși, frați, verișori, prieteni.
Mi-a fost dor de tine…
Îți scriu din vârful patului din casa unde am copilărit. Am încărcat câteva poze de ieri.
Alo, cine ești și ce ai făcut cu primăvara mea?
Dis de dimineață mi-am făcut cafeaua. Frumos, corespunzător cât să încep ziua bine.