Blog

Când vreau eu… nu vrea EA! Legătura cu bunicii

Nu v-am povestim foarte mult despre faptul că sunt NOROCOASĂ. Am părinții lângă mine. Și asta contează enorm.

Deși bunicii sunt colacul de salvare în marea majoritate a cazurilor,well, la noi a fost fix invers.

Când o rugam pe Sofia să meargă la bunici fiindcă efectiv aveam nevoie de ODIHNĂ, ei bine, refuza.

Lacrimi, discuții și până la urmă cedam. Nu doream să o duc ‘departe’ de casa ei just because.  Până la urmă NU este treaba ei că sunt obosită.

Multă vreme am fost ca un disc stricat:

Bunicii sunt grozavi! Nu toți sunt la fel de norocoși ca noi. Oh, Sof, păi le este așa de dor de tine.

Nimic. Intra în casă și pupa pereții când venea de la grădiniță.

Bună seara, căsuță!

Adevărul este că și mie îmi place la nebunie să stau în casa noastră. Știu… am îmbătrânit înainte de termen:)

Dar independent de ce v-am scris, treaba este că aseară eram într-o vizită. (prietena ei care mai are varicelă era dornică de joacă împreună cu Sofia)

La ora 20.00 când am plecat și noi ca oamenii  să facem ritual de seară, o auzi la lift:

Poți să suni și tu la Oly? Nu ai vrea să stai singură în intimitate? Vreau să mă duc la ei acum…

Ce spui? Acum? La ora 20:00? Păi, de ce așa târziu? De ce nu te-ai gândit mai devreme. Imposibil. Nu mergem!

Te rog, chiar te rog. Sunt grozavi. Nu ai spus tu de atâtea ori că nu sunt toți copiii așa de norocoși ca  mine? Plus că, am vrut să o fac fericită și pe T…

Stă în casă, cum crezi că se simte?

(și marmota învelea ciocolata iar eu trebuia să mă topesc)

Frumos prezentat. Chiar nu am ce zice.

Au fost luni de zile când proiectele  se derulau seara. Aveam nevoie de odihnă. Aveam nevoie să rămân la studio  și să montez în liniște. Sau să fac anumite materiale video. Ce să mai spun de momentele când îmi doream să ies cu prietenele mele?

Și nu, nu a fost chip. Fie plângea că plecam, nu adormea până nu ajungeam acasă, fie… renunțam  la TOT în anumite situații.

Ce vreau să spun este că, indiferent de cum îmi doresc eu lucrurile să se întâmple pe alocuri, surpriză… nu se vor întâmpla. Și deși aseară puteam să spun NU, mi-am adus aminte de un sfat primit.

Nu interveni în relația copiilor cu bunicii. Este amintirea lor!

 

 

 

Write a comment